METODELE CLASICE (TRADIŢIONALE) ŞI METODELE INTERACTIVE MODERNE – scurtă analiză comparativă sub aspectul utilizării şi eficienţei


 METODELE CLASICE (TRADIŢIONALE) ŞI METODELE INTERACTIVE MODERNE – scurtă analiză comparativă sub aspectul utilizării şi eficienţei

prof. master Radu-Alin BALAJ

              Învăţământul românesc din ultimele decenii a încercat de numeroase ori să găsească răspunsurile cele mai adecvate şi prompte la tot ceea ce împiedică sau îngrădeşte elevul sau profesorul în încercarea sa de a obţine cele mai bune rezultate şcolare şi de a deveni un cetăţean de nădejde , o persoană educată şi cu o importantă conştiinţă civică. Din acest punct de vedere întreaga societate trebuie să reflecteze cu adevărat şi deasemenea trebuie luaţi în calcul atât de mulţi factori interni şi externi care la un moment dat pot şi cauzează ulterior atâtea neajunsuri şi neplăceri. Dincolo de ceea ce societatea mileniului trei consideră şi propune ca modern dintotdeauna a existat din partea cadrelor didactice preocuparea mai mult sau mai puţin amplificată de a utiliza cele mai adecvate metode, mijloace şi procedee din dorinţa de a obţine cât mai importante rezultate şcolare sau din dorinţa de a reuşi să insufle cât mai repede şi trainic tinerilor învăţăcei esenţa cunoştinţelor perene şi trainice.

Preocupările în acest sens există din cele mai vechi timpuri, am putea spune încă din epoca neolitică dacă nu şi mai vechi, dar în epoca antică în fiecare stat, regat sau civilizaţie antică au existat oraliceşte sau chiar prin reflecţii filosofice scrise numeroase dezbateri şi expuneri de convingeri în privinţa modului în care fiecare considera ca utilă , necesară sau optimă realizarea unui act didactic eficient şi sănătos tineretului sau adulţilor. Pietricelele , beţişoarele , sculpturile sau picturile murale din sactuare au fost tot atâtea exemple de material didactic utilizat în acele perioade1. Din secolul al XVII-lea ilustraţiile din cărţi au constituit un mod deosebit de a dezvălui şi exemplifica ceea ce se dorea transmis, iar în România , Gh. Asachi în secolul al XIX-lea dând dovadă de tact pedagogic, de intuiţie şi inovativitate, realizează primele hărţi şi tablouri istorice şi geografice care au condus cu adevărat la dezvoltarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor la materiile respective2. Începând cu ultimele decenii ale secolului XIX şi în secolul XX pentru comunicarea cunoştinţelor sau folosit diverse materiale cu mesaj informaţional (software) şi echipamente tehnice(hardware) care reuşeau să redea iniţial pe cale auditivă , apoi vizuală , iar ulterior pe cale audio-vizuală ceea ce constituia mesajul sau informaţia , din a doua jumătate a secolului XX reuşindu-se un set de mijloace didactice care aduceau faţă în faţă elevul cu maşina într-o colaborare directă3. În zilele noastre aceste mijloace s-au diversificat foarte mult având la bază computerul şi proiectorul , reuşindu-se succese de necontestat având la bază noile tehnologii.

              După cum se ştie şi a fost semnalat de numeroase ori, termenul de metodă în sine provine şi derivă din cuvântul grecesc methodos cu sensul bine definit de drum, cale înspre atingerea unui scop.Cursul de Pedagogie al Universităţii din Bucureşti defineşte metoda ca „ o cale de optimizare a acţiunii de predare”4 care presupune o modalitate de lucru, o anumită strategie didactică şi care oferă elevilor posibilitatea de a-şi însuşi noţiuni, cunoştinţe , deprinderi , capacităţi. Activitatea didactică se desfăşoară în baza unor finalităţi, este expusă prin intermediul unui sistem de metode şi procedee, apelează la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar rezultatele sunt verificate şi evaluate prin strategii specifice. Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie centrală revine metodelor care fac posibilă atingerea performanţelor şi finalităţilor educaţionale.

            Opinia împărtăşită în mai multe lucrări şi foarte bine sintetizată în lucrarea lui Ştefan Păun este acea că metodele de învăţământ reprezintă o modalitate de lucru selectată de profesor pe anumite criterii şi în funcţie de anumite condiţii şi utilizată la lecţii şi în activităţile şcolare sau extraşcolare cu ajutorul elevilor , în beneficiul elevilor , în deplină concordanţă cu anumite obiective care presupun cooperarea profesor-elev, elev-elev, în scopul realizării învăţării , implicând deasemenea procedee selecţionate pentru asimilarea cunoştinţelor şi stimularea creativităţii5.

            Metodele şi mijloacele didactice tradiţionale , deloc de neglijat , şi-au demonstrat de-a lungul timpului neajunsurile , lipsurile şi o eficienţă medie , chiar scăzută atunci când discutăm de performanţele şcolare absolute. Datorită condiţiilor de viaţă din perioada interbelică şi chiar comunistă numeroase unităţi şcolare s-au sprijinit pe acest mod de realizare a educaţiei şcolare , perpetuându-se în acelaşi timp într-un mod nesănătos absolutismul didactic de cele mai multe ori proclamat şi întruchipat de cadre didactice slab pregătite , dar existând şi numeroşi profesori deosebit de pregătiţi care prin virtutea evenimentelor au adoptat un stil autoritar având la bază temperamentul propriu. Observăm astfel că într-un mod de netăgăduit relaţia dintre profesor şi elev este o componentă importantă inclusiv a tipului de învăţământ pus în discuţie, deşi se cunosc ataşamente şi afectivităţi deosebite , relaţii de prietenie impresionante elev-profesor încă din antichitate sau Evul Mediu. Cu un rol deosebit în dezvoltarea personală sau de grup , după cum remarca şi André de Peretti , învăţarea are ca suport deosebit relaţia dintre elevi şi profesori şi lumea exterioară6 . Rigorismul învăţământului clasic , tradiţional, bazat în forma lui cea mai extremă pe climatul glacial al relaţiei profesor – elev , pe stilul autoritar promovat de cadrul didactic, pe prezentarea neînsufleţită sau unilateral dramatică a faptelor , fără existenţa unui dialog real profesor -elev sau a pluralismului opiniilor , deasemenea printr-o evaluare scrisă sau orală rigidă fără ajustări sau compromisuri a fost în măsură într-un mod neaşteptat , am spune , să aducă succese importante pe calea achiziţiilor şi cunoştinţelor elevilor, făcând cunoscută şcoala românească în epoca interbelică şi comunistă în întreaga lume. Ar fi interesant de studiat sau de analizat efectul acestei strategii în plan militar ştiut fiind faptul că în acele timpuri societatea era „tributară” domeniului militar fără de care până în zilele noastre fiecare stat se consideră ameninţat. Răceala prezentării faptelor sau încorsetarea exprimării şi creativităţii juvenile sau adolescentine contravine însă majorităţii indicaţiilor şi opiniilor de top ale pedagogilor zilelor noastre. Rămân însă indispensabile o parte a acestor metode clasice sau tradiţionale prin profunda lor aplicabilitate practică şi prin rezultatele oferite. Din acest punct de vedere putem admite necesitatea unei coexistenţe sau coabitări a metodelor şi mijloacelor clasice,tradiţionale cu cele moderne. Constatându-se acest fapt numeroase lucrări din străinătate şi din România scot în evidenţă diferitele aspecte ale acestei importante manifestări didactice moderne , a acestei inflorescenţe metodologice. Metodele tradiţionale, clasice sunt acceptate unanim ca fiind cele cu un pronunţat caracter oral ca şi : povestirea, explicaţia şi prelegerea şcolară, lucrul cu manualul, exerciţiul. Ele pot să apară în formă „pură” , dar recent se împleteşte cu alte metode mai moderne ca şi conversaţia sau demonstraţia în funcţie de materia la care este utilizată7 .

      ” Metodele activ-participative pun accent pe învăţarea prin cooperare, aflându-se oarecum în antiteză cu metodele tradiţionale de învăţare. Educaţia pentru participare şi democraţie face parte din gama noilor educaţii, care reprezintă cel mai pertinent şi mai eficient răspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Prin participare, elevii îşi pot exprima opţiunile în domeniul educaţiei, culturii, timpului liber, pot deveni coparticipanţi la propria formare. Elevii nu sunt doar un receptor de informaţii, ci şi un participant activ la educaţie.În procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnă pasul deosebit de la „a învăţa” la a „învăţa să fii şi să devii”, adică pregătirea pentru a face faţă situaţiilor, dobândind dorinţa de angajare şi acţiune. Principalul avantaj al metodelor activ-participative îl reprezintă implicarea elevilor în actul didactic şi formarea capacităţii acestora de a emite opinii şi aprecieri asupra fenomenelor studiate. În acest mod, elevilor le va fi dezvoltată o gândire circumscrisă abilităţilor cognitive de tip superior, gândirea critică. Aceasta reprezintă o gândire centrată pe testarea şi evaluarea soluţiilor posibile într-o situaţie dată, urmată de alegerea rezolvării optime pe baza argumentelor. A gândi critic înseamnă a deţine cunoştinţe valoroase şi utile, a avea convingeri raţionale, a propune opinii personale, a accepta că ideile proprii pot fi discutate şi evaluate, a construi argumente suficiente propriilor opinii, a participa activ şi a colabora la găsirea soluţiilor. Principalele metode de dezvoltare a gândirii critice sunt: Gândiţi, lucraţi în echipă, comunicaţi; Termeni-cheie iniţiali; Ştiu-vreau să ştiu-am învăţat; metoda Sinelg; metoda Mozaic; Cubul; Turul Galeriei; Elaborarea unui referat/eseu; Brainstormingul, Jurnalul în trei părţi; Tehnica predicţiei; Învăţarea în grupuri mici; Turneul între echipe; Linia valorilor, Metoda Philips 6-6 etc.

            Pentru ca învăţarea prin cooperare să se bucure de un real succes, se impune respectarea unor reguli. Literatura de specialitate relevă faptul că, pentru ca elevii să fie dispuşi să lucreze în echipă, se impune respectarea a două condiţii: asigurarea unui climat pozitiv în clasă; formularea unor explicaţii complete şi corecte asupra sarcinii de lucru, astfel încât aceasta să fie înţeleasă de toată lumea.

              În vederea asigurării unui climat pozitiv în sala de clasă este necesar ca elevii să aibă impresia că au succes în ceea ce fac. Factorii care asigură succesul într-o clasă sunt: formularea de expectanţe pozitive faţă de elevi; utilizarea unor strategii de management educaţional eficient; stabilirea de obiective clare şi comunicarea acestora elevilor; valorificarea la maxim a timpului destinat predării; evaluarea obiectivă”8.

Conţinuturile , formele de organizare a activităţilor de predare-învăţare şi metodele didactice sunt într-o permanentă interdependenţă. Tehnologia didactică presupune un mod ştiinţific de proiectare , realizare şi evoluţie a lecţiei9. Capitolul „Pentru sau contra pedagogiei” al lui André de Peretti subliniază într-un mod magistral: „ Problema conţinuturilor învăţământului şi cea a metodelor de natură a le asigura transmiterea de către elevi diferiţi ca temperament şi ca mediu (de provenienţă- n. tr.) face obiectul întrebărilor anterioare , al disputelor fără sfârşit şi al conflictelor legate de confuzia noastră obişnuită. Conservatorism crispat sau progresism exaltat , declaraţii absolutiste sau temporizări relativiste , elitism sau democratism , pesimism vizavi de elevi sau de studenţi , apărări ale ştiinţelor şi tehnicii , uniformitatea autoritară şi iacobină sau pluralism girondin , clasicism sau baroc , între altele , nu încetează să inspire în mod contradictoriu educatorii şi cercetătorii ca şi pe responsabilii ierarhici”10.

          Multitudinea metodelor de învăţământ este ilustrată în majoritatea lucrărilor de specialitate , în 1980 existând peste optzeci (80) de clasificări ale acestor metode şi tot atâtea abordări didactice11. Dorind crearea situaţiilor optime de învăţare , profesorul are îndatorirea modernizării şi oferirii unui caracter dinamic, flexibil , deschis spre înnoire şi inovaţie şi permiţând manifestarea creativităţii12 . Disputa dintre profesorii de istorie, transpusă şi în planul elaborării conţinuturilor uneori, în privinţa tradiţionalismului sau modernismului manifestărilor sau metodelor nu poate fi tranşată definitiv după cum am mai subliniat anterior într-o singură direcţie. Lecţia de istorie este realizată aşadar în totalitate sau aproape în totalitate printr-o îmbinare a metodelor sub ceea ce este cunoscut sub numele de clasic şi modern în predarea istoriei13.

              Ne exprimăm speranţa şi în unele situaţii convingerea că de la caz la caz vom reuşi fiecare să găsim cele mai bune soluţii la frământările noastre şi la situaţiile întâlnite în timp util, având în vedere cele expuse în aceste pagini la care adăugăm experienţele personale şi cerinţele învăţământului modern sau necesitatea de reformare a învăţământului românesc.

1Istoria învăţământului din România (coord. Ştefan Pascu) , vol. I, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983, p.44

2Ion Zainea, Predarea şi învăţarea istoriei, Asociaţia Cultural-Ştiinţifică Adsumus, Oradea, 2001, p. 157

3Idem, Ibidem

4Curs de Pedagogie, Universitatea dinBucureşti, p. 178

5Ştefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2007, p. 115

6André de Peretti, Educaţia în schimbare, p.45

7Constantin Cucoş, Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2009, p. 348

8 Dumitru, I., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2001

9Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie, p. 258

10André de Peretti, op.cit. , p. 36

11Ştefan Păun, op.cit., p.118

12Idem,Ibidem

13André de Peretti, op.cit., p.37

Advertisements

37 thoughts on “METODELE CLASICE (TRADIŢIONALE) ŞI METODELE INTERACTIVE MODERNE – scurtă analiză comparativă sub aspectul utilizării şi eficienţei

    • din titlu puteti deduce ce isi propune mini/eseul…. Dezbate metodele didactice si relatia profesor/elev… Rolul parintelui ramane sa fie stabilit de catre fiecare in parte, desi exista numeroase lucrari de specialitate care subliniaza si accentueaza rolul , influenta parintilor in devenirea copiilor…. In unele cazuri copiii iau exemplul parintilor, chiar incearca sa copieze modelul lor de viata sau expresiile…etc…..

      • Ah, deci se pleaca de la premiza ca scoala/statul trebuie sa ofere educatie si parintele e pe acolo pe undeva…rolul lor e sa sustina ceea ce impune statul, nu?

      • n/am spus asta….este insa vorba despre un referat care pune in dicutie problemele interne ale cadrului didactic si nu este centrat pe cerintele parintelui….Referatul incearca sa contureze metodele didactice utilizate in clasa (orice tip de clasa si forma de invatamant)….Nu rapeste parintelui ocazia, nici macar nu pune in discutie – alegerea parintelui. Dar consider eu ca invatamantul de stat este o alternativa, cat de buna ramane de vazut, in privinta educatiei copiilor in orice stat al lumii….Bineinteles ca in statele mai dezvoltate s/au initiat forme moderne ale educatiei (invatamant privat /de toate tipurile si nivelurile)….Dar chiar dvs spuneati ca ati absolvit un invatamant de stat , cu bune , cu rele -nu puteti sa/l condamnati atat de grav… In Romania am vazut esecul invatamantului universitar privat pana acum….Performanta este negativa….La prescolar , primar si gimnazial insa rezultatele sunt mai mult decat excelente (dotare, elevi, cadre didactice satisfacute)….Si bineinteles in ceea ce va priveste pe dvs parintele acasa are un rol decisiv daca stie sa valorifice potentialul copilului si sa poarte un dialog eficient, antrenant cu acesta….

      • De ce sa fie centrat pe cerintele parintelui, doar acesta nu stie nimic, nu? Copilul nu apartine parintelui, deci cerintele lui nu conteaza. Copilul apartine statului si de aceea statul are ultimul cuvint.

        Da, am absolvit un sistem public de invatamint, din pacate. Statul a avut aceeasi parere, ca parintii sint prea prosti ca sa directioneze educatia propriilor copii, iar daca statul nu ofera educatie, toata populatia ramine analfabeta.

        Nu, din pacate, in Romania nu exista un sistem de invatamint privat, pentru ca statul impune anumite standarde si sistemului privat. Daca e sistem privat, statul nu are dreptul sa-si impuna ideologia.

  1. This design is wicked! You obviously know how to keep
    a reader entertained. Between your wit and your videos, I was almost moved to start my own blog
    (well, almost…HaHa!) Wonderful job. I really loved what you
    had to say, and more than that, how you presented it.
    Too cool!

  2. Thanks , I have recently been searching for information about this subject for a long time and
    yours is the best I have found out till now. But, what concerning the conclusion?
    Are you positive concerning the supply?

  3. Good post. I learn something new and challenging on blogs
    I stumbleupon everyday. It’s always useful to read content from other authors and use something from other
    sites.

  4. Thanks for the marvelous posting! I definitely enjoyed reading it, you may be a
    great author.I will make certain to bookmark your blog and may come back in the foreseeable future.
    I want to encourage you continue your great job, have a nice evening!

  5. Have you ever thought about writing an ebook or guest authoring on other blogs?
    I have a blog based upon on the same topics you discuss and would really like
    to have you share some stories/information. I know my audience would enjoy your work.
    If you are even remotely interested, feel free to shoot me an e
    mail.

  6. Have you ever considered publishing an ebook or guest
    authoring on other sites? I have a blog based on the same information you discuss and would love to have
    you share some stories/information. I know my audience would value your work.
    If you are even remotely interested, feel free to send me an email.

  7. It’s a shame you don’t have a donate button! I’d
    definitely donate to this superb blog! I suppose
    for now i’ll settle for bookmarking and adding
    your RSS feed to my Google account. I look forward to fresh updates and will share this site with my Facebook group.
    Chat soon!

  8. Great work! That is the kind of info that are meant to be shared around the web.
    Disgrace on the seek engines for not positioning this put up higher!
    Come on over and discuss with my site . Thanks =)

  9. Cel mai bun articol despre METODELE CLASICE (TRADIŢIONALE) ŞI METODELE INTERACTIVE MODERNE – scurtă analiză comparativă sub aspectul utilizării şi eficienţei pe care
    l-am citit!

  10. Howdy are using WordPress for your site platform?
    I’m new to the blog world but I’m trying
    to get started and set up my own. Do you need any html
    coding knowledge to make your own blog? Any help would be really appreciated!

    creditos rapidos sin nomina

  11. I’m extremely impressed along with your writing abilities and also with the structure to your weblog.
    Is this a paid subject matter or did you modify it yourself?
    Either way stay up the nice quality writing, it is
    uncommon to see a nice blog like this one these days..

    prestamos online

  12. Hi, i read your blog occasionally and i own a similar one
    and i was just wondering if you get a lot of spam remarks?
    If so how do you stop it, any plugin or anything you can advise?
    I get so much lately it’s driving me crazy so any assistance is very much appreciated.

    prestamos rapidos online

  13. Nice post. I learn something new and challenging on sites I stumbleupon every day.
    It’s always interesting to read articles from other writers and practice
    a little something from their web sites.
    microcreditos

  14. Simply want to say your article is as astounding.
    The clarity in your post is simply cool and i can assume you
    are an expert on this subject. Fine with your
    permission allow me to grab your RSS feed to keep up to date with forthcoming
    post. Thanks a million and please keep up the enjoyable work.

  15. I have been browsing online greater than three hours as
    of late, yet I never discovered any attention-grabbing article like yours.
    It is pretty value sufficient for me. In my view, if all site owners and bloggers made excellent content material as you probably did, the
    net might be much more useful than ever before.

  16. I have been browsing online greater than three hours today, but I
    by no means discovered any interesting article like yours.

    It is pretty price enough for me. In my view, if all web owners and bloggers made good
    content as you probably did, the web can be much more
    helpful than ever before.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s