Archive | January 2014

Ziua Internaţională a Holocaustului – 27 Ianuarie 2014 – 70 de ani !


A doua decadă a lui Ianuarie 2014 a arătat adevărata faţă a iernii. Atât în Bihor, dar mai ales în restul ţării temperaturile s-au menţinut scăzute , iar zăpada a viscolit neiertător. În judeţele Buzău, Vaslui, zona secuiască sau chiar capitala Bucureşti dramele populaţiei sunt numeroase din cauza troienelor şi unele şoselele naţionale au fost închise. Unele imagini relevau dune de zăpadă de peste 3 m înălţime şi locuinţe acoperite complet. Eu însă sunt mulţumit că s-a încheiat cu bine primul semestru şcolar şi că sunt confruntat mai puţin cu capriciile iernii.

238211

Luni , 27 Ianuarie 2014 , am participat la Oradea la o comemorare mai mult decât specială. “Ziua Internaţională a Holocaustului “ a fost sărbătorită şi la Oradea în interiorul Sinagogii Ortodoxe de pe strada Primăriei . Se împlinesc 70 de ani de la aceste evenimente atât de tragice pentru etnia evreiască, dar şi pentru întreaga umanitate. Atitudinea relativ ostilă a celorlalte popoare este foarte veche în ceea ce priveşte evreii. Încă din timpuri avraamice am putea spune, egiptene , babiloniene. Perioada greco-romană nu este nici ea mai prielnică, dar încă de timpuriu evreii s-au constituit într-o populaţie activă, inteligentă, cultă, civilizată care a reuşit să evidenţieze constant o intelectualitate de care puternicii lumii nu au putut face abstracţie. Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX a constituit momentul cel mai propice pentru etnia evreiască mondială şi europeană în special , dar mai ales pentru tineretul evreiesc pentru a se afirma. Persecuţiile generale şi particulare se mai domoliseră, se obţinuseră unele drepturi şi recunoaşteri oficiale în paralel cu spiritul cosmopolit şi mai degajat de constrângerile cele mai riguroase ale religiei iudaice pe care şi-l însuşise marea majoritate a evreimii mondiale. Iluminismul european contribuise enorm în acest sens. Persistau uşoare aversiuni locale , planau şi unele suspiciuni mondiale, dar momentele păreau din ce în ce mai favorabile acestora. Constituiau o adevărată castă a intelectualităţii urbane , iar în mediul rural cei mai implicaţi în activităţile latifundiare şi comerciale. Grija pentru educaţia religioasă şi cultural-ştiinţifică constituia o prioritate şi un adevărat atribut al succesului public al acestora. În acest fel în pragul primului război mondial evreimea mondială era cea care deţinea cele mai importante resurse financiare şi materiale . Perioada interbelică a oferit de asemenea şansele cele mai fericite pentru exploaterea resurselor în favoarea lor. Începând cu anii *30 însă o atitudine ostilă şi neiertătoare a părut a se instala la virtute de ideologie statală atât în ţările estice , dar şi în cele vest-europene. Debutau primele persecuţii împotriva evreilor în întreaga Europă. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a condus la practici elaborate ale Rusiei sau Germaniei şi îndreptate împotriva evreimii europene. Pogromuri , deportări prescrise acestei nefericite etnii  răspândită din diferite interese şi considerente în întreaga Europă aveau menirea să-i deposedeze de avantajele materiale şi financiare sau de superioritate profesional-intelectuală. Poate paradoxal aţi putea spune , la Oradea a existat cea mai numeroasă şi activă populaţie evreiască din Transilvania şi Ungaria acelor timpuri. Printre ei numeroşi tineri care indiferent de sex aveau propriile vise , speranţe , aspiraţii . Trăiau viaţa citadină care pulsa la Oradea poate mai intens decât oricând. S-au păstrat jurnale ale unor tinere evreice din acele timpuri : Jurnalul Evei Heyman sau al lui Hedy Bohm. Ei ar fi putut constitui genul de intelectualitate care ar fi evidenţiat Oradea ulterior în ochii şi conştiinţa întregii lumi.

Photo0269

Hibrys-ul nemăsurat al Germaniei şi Ungariei naziste şi horthiste de atunci sau al Rusiei comuniste au condus la o adevărată tragedie a populaţiei evreieşti din întreaga Europă. Primele persecuţii s-au concretizat prin arestarea şi cantonarea tuturor celor care au putut fi arestaţi în timp util în mai multe centre de campare – ghetouri , cunoscute prin locaţia lor de către istoricii orădeni. Unii au fost împuşcaţi direct pe străzi sau acasă. Restul s-au sfârşit sub o formă sau alta la centrele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. În total 30000 de persoane din Oradea acelor timpuri , un sfert din populaţia oraşului , a dispărut într-un mod nedemn . Multe animale mor mai demn sau trăiesc mai fericit. Centrul istoric al oraşului Oradea se datorează prin excelenţă acestor ingenioşi oameni care au menţinut relaţii cu populaţia maghiară sau germană existentă în plan economic,cultural , chiar familial. Comemorarea s-a dovedit aşadar cu atât mai oportună. Şi rememorând aş dori să mai spun ceva care poate părea puţin interesant , dar pentru mine după ce am conştientizat aceste lucruri mi s-a părut înălţător. Familia noastră din partea tatălui şi a mamei a locuit la Cefa încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. La Cefa existau circa zece familii de evrei care deţineau magazine sau gestionau anumite activităţi latifundiare. Relaţiile lor cu populaţia locală nu erau deosebit de intense, dar nu exista nici divergenţe majore. Familia bunicilor din partea tatălui menţinea legături de prietenie cu câteva dintre aceste familii de evrei. În acele febrile momente ale anilor *40 majoritatea acestora de la Cefa au fost arestaţi. Doar una a reuşit să se sustragă fiind ascunsă timp de o săptămână de către bunici în casa lor. Actul era unul destul de temerar deoarece se pedepsea în cazul descoperirii cu moartea. Ulterior am auzit că au scăpat cu viaţă şi şi-au clădit o carieră în străinătate . Părinţii şi bunicii îmi spuneau când eram de doi-trei ani că au avut rude la oraş care au fost “oameni mari”. Exprimarea arhaică era chiar aşa şi mai este folosită uneori. Abia mai târziu am aflat eu despre cine îmi spuneau. Verişorul de gradul doi al bunicii din partea tatălui a fost un jurist, eseist , viceconsul şi funcţionar MAE mai mult decât celebru şi potent în epocă. În perioada 1940-1944 a deţinut funcţia de viceconsul a României şi a sprijinit salvarea mai multor sute de familii de evrei de la deportare. Se numea Ion Isai sau uneori mai este găsit Ion Isaiu Cefa. Fusese în anii *30 şi responsabil juridic al celebrei publicaţii de cultură clujene “Tribuna”. Este doar o paranteză a ceea ce am încercat să istorisesc în ultimele rânduri , dar importantă este drama suferită de către evreimea mondială datorită lipsei unei entităţi statale care să le apere într-un mod exclusiv drepturile, dar şi a atitudinii intransigent rasiste, xenofobe, antisemite a statelor vest-europene. Este înfiorător să îţi imaginezi că într-o şarjă la Auschwitz de exemplu erau introduşi 2000 de evrei în urma cărora rămânea în cel mai fericit caz cenuşa şi un dram de carne arsă. Incredibil, monstruos… ! Nimeni nu avea voie să identifice un eventual rău social prin incriminarea unei întregi etnii. Cu siguranţă au existat şi vinovaţi, dar chiar şi o singură victimă este parcă prea mult. Cifra victimelor de etnie evreiască din timpul celui de-al doilea război mondial se ridică la 6 milioane de persoane. Traumele supravieţuitorilor sunt inimaginabile , uneori irecuperabile. Participanţii la această comemorare au fost cu adevărat speciali. Câţiva membri ai comunităţii evreieşti existente la Oradea încă, invitaţi din străinătate printre care cea mai distinsă a fost ambasadorul Canadei la Bucureşti doamna Joanne Lemay şi personalităţi ale oraşului Oradea care n-au putut să stea deoparte : doamna deputat Florica Cherecheş, domnul prefect Claudiu Pop, domnul preşedinte al Consiliului Judeţean BihorCornel Popa, directorul Muzeului Ţării Crişurilor – Aurel Chiriac,istorici orădeni  PreaÎnaltele Feţe Bisericeşti ale Bihorului : Episcopul greco-Catolic , Virgil Bercea , Episcopul Ortodox , Sofronie Drincec, Episcopul Romano-Catolic, Bocskei Laszlo şi Episcopul Reformat, Czury Istvan. Comemorarea a fost prezidată de către doamna Emilia Teszler , preşedinta Asociaţiei Tikvah , şi presărată cu intervenţii înregistrate şi discursuri ale personalităţilor prezente. Au participat deasemenea elevi ai liceelor orădene : Mihai Eminescu, Emanuil Gojdu, Ady Endre.

Photo0278     Photo0277

Clădirea Sinagogii chiar dacă doar într-o fază preliminară a refacerii sale şi vizibil afectată de intemperii a luminat cu adevărat erupând scântei şi făclii de speranţe şi iubire. Felicitări organizatorilor şi cele mai bune gânduri tuturor participanţilor. Să sperăm cu toţii că aşa ceva nu va mai fi niciodată posibil !

sinagoga-primariei-300x210

Airyana – Vaeja , “Intelectualii şi Puterea” !


Deşi s-a lăsat destul de mult aşteptată , iarna revine şi promite zile înzăpezite cu viscol. Toate canalele televiziunilor de ştiri relatează şi redau imagini ale unei Românii luată prin surprindere chiar şi acum la sfârşitul lunii ianuarie. Întreaga săptămână până vineri a fost cald şi fără vânt, dar de dimineaţă se simţea un uşor ger care se înteţea de la fiecare zi care trecea.

238211

Miercuri după terminarea orelor de curs am dorit să merg la o întâlnire în Oradea prezidată şi iniţiată de către universitarul orădean Mihai Maci. Nu prea mă dau în vânt după orice gen de simpozioane , întâlniri, manifestări etc., dar subiectul propus de către distinsul domn m-a făcut curios. Tema propusă a fost : “Intelectualii şi puterea”. Am participat anul trecut la un eveniment susţinut de către un coleg de-al dumnealui de la Cluj , domnul prof. univ. Sandu Frunză care a abordat tema fundamentalismului. Eram deosebit de interesat de modul în care se va realiza sau despre cum va aborda universitarul M. Maci această temă atât de vastă şi deosebit de actuală. Pe mine mă interesa deoarece implicaţiile unei astfel de teme sunt de când e lumea , am putea spune “presocratice”. Ferocitatea atitudinii celor care au deţinut într-un anumit mod “puterea” de-a lungul timpului faţă de intelectuali este de nedescris, dar niciun potent al vreunui moment din antichitatea îndepărtată n-a putut face abstracţie de ingeniozitatea acestora. Tehnologia, logistica , identitatea culturală a fiecărui regat s-au bazat pe cunoştinţe solide ale unor savanţi celebri. Alexandru Macedon elogia atât pe Aristotel , cât şi pe Diogene . “Apărarea lui Socrate” este o mostră grandilocventă a încercării de justificare a marelui Socrate în faţa juriului , cetăţenilor Atenei şi a propriei conştiinţe. În fine sunt scurte reflectări personale şi s-ar putea spune atât de multe. Evul Mediu , epoca modernă sunt profund impregnate de încercarea intelectualului de a se impune, de a-şi depăşi propria condiţie, de a se desprinde, de a visa şi visul să devină realitate. Mihai Maci a realizat o abordare deosebit de interesantă într-un limbaj accesibil şi captivant. Referirile au coborât în timp până la jumătatea secolului al XIX-lea ceea ce m-a dezamăgit un pic. Sintezele însă au fost deosebit de lejere, obiective, nepolitizate , însoţite de comparaţii pertinente. Alternarea orizontului naţional cu cel european a reprezentat deasemenea o reuşită. A fost invocată perioada interbelică  prin puternica amprentă lăsată de o generaţie de tehnocraţi români , dar şi realizări şi conflicte dintre intelectuali şi putere din perioada comunistă. Au fost punctate şi erorile lui N. Ceauşescu. Statutul intelectualului în societatea românească postdecembristă a fost şi el analizat. A propus mai puţin perspectivele deşi chiar şi în acest sens a emis câteva coordonate. Participanţii la acest eveniment au fost spre surprinderea mea deosebit de puţini. Incredibil de puţini. Cei care au participat însă s-au constituit într-un adevărat “buchet” , splendoare a unui florilegiu . Rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, Dacian Palladi, Adrian Hatoş, renumiţi universitari orădeni de la filosofie, litere. În total aproximativ 30 de persoane mai mult decât reprezentative.

intelectualii-si-puterea

Spre surprinderea mea la încheierea materialului pe care l-a parcurs iniţiatorul acestui eveniment , au urmat dicuţiile , … adecă dialogul. Dacă în timpul altor întâlniri cei care doreau să pună întrebări sau să îşi expună un punct de vedere erau deosebit de puţini şi timoraţi, de data această s-a discutat cu o deschidere surprinzătoare. Aş fi dorit să pun şi eu câteva întrebări şi să-mi expun opinia , dar timpul s-a scurs atât de repede şi în mijlocul unui astfel de auditoriu îmi era frică că observaţiile şi nedumeririle mele ar fi necesitat mult prea mult timp pentru a fi analizate. Cert este însă că “Sala Mare a Primăriei Oradea” a vibrat şi cred că toate consecinţele unei astfel de eveniment nu pot fi decât constructive , pozitive. Definirea intelectualului şi a ceea ce reprezintă “putere” este o altă provocare, altfel ne trezim că vorbim despre lucruri pe care nu le cunoaştem. Sunt nevoit să constat şi cupiditatea intelectualului , trufia şi euforia histrionică a acestuia de-a lungul timpului. Cred că educarea ambelor categorii care sunt cele mai influente în lumea în care trăim ar constitui cel mai sănătos punct de plecare. Ar fi evitate astfel atrocităţi , catastrofe ale istoriei. Homo politicus a reprezentat de-a lungul istoriei umanităţii o majoritate a ceea ce a constituit “puterea”. Caracteristicile acestuia şi personalitatea , mândria acestei clase a condus de numeroase ori la conflicte dintre cele mai sângeroase. Faptul că există instituţii de învăţământ superior care au specializări de “ştiinţe politice” reprezintă un mare pas înainte. Regret că nu am putut participa la un alt eveniment dedicat creaţiei lui Michelangelo Buonarroti de la decesul căruia se împlinesc 450 de ani.

Am măturat azi, sâmbătă – 25 ianuarie 2014 – pentru prima dată în această iarnă-  zăpada. Totul părea până ieri ca un trai în celebrul Airiyana-Vaeja unde verile erau foarte lungi , iar iernile foarte scurte, tărâm paradisiac creat de către Ahura Mazda pentru oameni. Înştiinţat de către divinitate – regele Yima s-a pregătit împotriva lui Angra Mainyu care a pregătit instaurarea unui îngheţ şi ierni prelungite în ţinutul edenic. Vitele reprezentau un simbol al bunăstării şi concordiei sociale. Este deosebit de sugestivă întrebarea lui Zarathustra : “O, Mazda , cum ar putea cineva [să dobândească şi prin ce mijloace] să găsească Cireada aducătoare de noroc ? Şi cum ar putea el să-i asigure păşuni pentru hrană [spre bunăstarea acestui ţinut] ?” Răspunsul lui Mazda s-a concretizat printr-o promisiune : Mazda : “Pe cei ce trăiesc cinstit şi după [învăţătura] Celui Drept , printre cei mulţi care privesc la soare , pe aceştia , când voi fi la judecată , îi voi aşeza în locurile [unde stau] cei înţelepţi”(Yasna L ).

ZARATHUSTRA-JPG

Îmi amintesc că referitor la ceea ce omenirea a îndurat de-a lungul timpului renumitul scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică Frank Herbert observa : “Oamenii au nevoie de suferinţe şi de oprimare ca să-şi dezvolte muşchii psihici“.

9865_1_1343650717_thumb

Atleţi , Athleti Christi, Oameni şi cioburi !


Un Ianuarie 2014 atât de îngăduitor din punct de vedere meteorologic. Încă o săptămână în care lumea uşor deshidratată şi devitaminizată încearcă să se refacă cât mai repede cu băuturi calde şi hrană sănătoasă şi consistentă. Apatia a afectat din câte se pare mai mult psihicul uman.

Marele poet Mihai Eminescu a fost sărbătorit pretutindeni. Data de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii NaţionaleOpera şi personalitatea marelui poet a fost elogiată în toate unităţile de învăţământ, iar în oraşe s-au recitat poezii eminesciene în faţa statuilor poetului sau în diferitele instituţii de cultură. Lăudabilă atitudine.

Eminescu

Privind  la televizor am observat deosebit de bucuros că au început Jocurile de Patinaj Artistic ( Campionatul European ) de la Budapesta 2014. Întâmplător am mutat şi la Televiziunea maghiară şi chiar atunci avea loc festivitatea de deschidere. A fost cu adevărat splendidă. Acrobaţii, steagurile ţărilor europene purtate pe gheaţă de către atleticele “amazoane” , tinere şi surâzătoare. Din România au fost şi persoane care s-au întrebat deziluzionate : “La noi când se va putea organiza aşa ceva…?”. Pe durata întregii săptămâni valsul acestor concurenţi supli şi agili indiferent de sex m-au impresionat la maximum. Am văzut patinându-se mirific pe melodii şi costumaţii celebre ca “Lacul Lebedelor” sau “Romeo şi Julieta”. Aşa ceva merită cu adevărat vizionat.

Image      Image

În România ştirile din mass-media sunt cele obişnuite, iar în plan intern surprind poate recent discutatele şi înmulţitele cazuri de abuz şi corupţie din învăţământ. Nu ştiu în ce măsură se va adânci şi intesifica această atitudine a presei , dar se pare că anul acesta va rezerva surprize date fiind şi creşterea numărului evaluărilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Nu ştiu cât de mulţumiţi vor fi cei responsabilizaţi , dar vorba marelui istoric român Gh. I. Brătianu : ” Adevărul rămâne, oricare ar fi Soarta slujitorilor săi”.

Image

Recitind una dintre cărţile celebre ale celebrului scriitor german E.T.A. Hoffmann“Elixirele Diavolului” , am rămas impresionat de modul împecabil în care a fost scrisă şi de felul cum a dat contur profilului personajelor şi a situaţiilor. Patimile şi pasiunile chiar şi a oamenilor bisericii erau amplificate de apropierea de celebrele elixire sau de consumarea acestora. Periplul personajului este şi el deosebit de interesant. Chiar azi însă o ştire prezenta că Papa Benedict al XVI-lea a sancţionat preoţii acuzaţi de abuzuri sau pedofilie. Numărul cazurilor de acest gen din interiorul Bisericii Catolice sunt în ultimii doi ani apreciate la 400. Destul de scandalos şi dureros. Speram să aud despre aşa ceva doar dintr-o comedie americană. Sunt convins că sunt în discuţie prelaţi a căror intelectualitate nu poate fi pusă în discuţie, dar slăbiciunile, atracţiile lumii contemporane …, “elixirele Diavolului” i-au condus pe căi greşite.

Image

În plan local m-a pus în încurcătură subiectul exploatării gazelor de şist în judeţ. Trebuia să-mi definitivez ce aş răspunde dacă aş fi întrebat în această chestiune. Tentaţia revigorării economice poate motiva multă lume. Spre exemplu la Roşia Montană localnicii aşteaptă începerea exploatărilor în lipsa unor investiţii importante în zonă. Acolo sunt invocate însă chestiunile şi raţiunile de ordin istoric , dar şi modalitatea efectuării exploatării. Tradiţia exploatării minereurului de aur în zonă este încă din perioada dacică, apoi romană şi ulterior habsburgică. Salvarea acestor situri este pretenţioasă. Despăgubirea localnicilor reprezintă o altă problemă şi prioritate şi trebuie luate în calcul şi refacerea mediului după încheierea exploatării. Dar suspiciunile sunt lansate intermitent. Sunt opinii care susţin că cei interesaţi în exploatare ar avea şi alte interese. Ca şi în cazul zonei Transfăgărăşanului există legende despre platforme subterane extraterestre sau importante depozite subterane antice. Dincolo de aur se crede că sunt vizate alte bogăţii ale Carpaţilor : uraniu , wolfram, molibden etc. În privinţa gazelor de şist însă este mai mult decât inacceptabilă deschiderea vreunei exploatări în zona Băile Felix. Pe lângă disconfortul ambiental care l-ar produce o astfel de exploatare acolo , impactul ecologic ar putea fi fatal în urma unor studii şi opinii exprimate. Un complex turistic şi balnear atât de renumit şi important, o adevărată perlă a turismului românesc ar fi înjosit într-un mod nemeritat în acest fel. Băile Felix reprezintă şi un adevărat simbol istoric pentru întreaga Transilvanie a ultimului mileniu şi pentru ţara vecină , Ungaria. Nu ştiu ca România să aibă o problemă atât de stringentă în privinţa deficitului de gaze naturale încât să apeleze la soluţii nedemne de acest gen. Doar Polonia care are unele neînţelegeri cu Rusia , marele exportator de gaze naturale în Europa, a permis exploatarea gazelor în acest mod pe teritoriul său. În Bihor poate ar fi de înţeles deschiderea unei exploatări la Tulca unde nu se poate pune problema compromiterii vreunui obiectiv turistic-balnear , deşi chiar şi aici sunt prin apropiere băile şi apele minerale Tinca. Însă la o depărtare rezonabilă. Vom vedea însă cum vor evolua lucrurile în acest an.

Image Image

La Cefa la ultima ieşire notabilă în extravilanul localităţii , privind spre arăturile efectuate recent am găsit la fel ca şi în alţi ani material ceramic deosebit de reprezentativ pentru perioada neolitică şi antică (daco-romană). Sunt mai multe locuri de unde în fiecare toamnă ieşeau la iveală resturi ceramice. M-a bucurat să găsesc ceramică neolitică deosebit de bine lucrată cu butoni frumoşi şi proeminenţi. Din păcate se pare că nu se vor putea efectua curând săpături pe neolitic şi antic în viitorul apropiat la Cefa. Fondurile în acest sens nu există.

ImageImageImage

Salariile în învăţământ s-au acordat în ianuarie cu o săptămână întârziere. Numeroase cadre didactice au început să simtă fiorii reci ai repetabilităţii şi insecurităţii oferite după Sărbătorile de Iarnă când cheltuielile sunt mai mari în privinţa acestei întârzieri. Întârzieri la rate bancare , cozi inutile la bancomate. Chiar şi eu m-am întâlnit cu colege sau colegi înfriguraţi de gândul unor întârzieri salariale mai mari. Să sperăm că nu vor mai fi astfel de situaţii. Îmi amintesc de renumita lucrare “Oameni şi cioburi” a lui Vl. Dumitrescu. Asocierea este deosebit de ilustrativă.

La noi sunt codri verzi de brad – Şi câmpuri de mătasă !


A trecut perioada Sărbătorilor de Iarnă şi Vacanţa de Iarnă a copiilor. Lumea încearcă să se adune şi revine de voie, de nevoie la activităţile cotidiene. Un 2014 provocator pare să se profileze din punct de vedere politic, economic, social sau diplomatic. Debutul acestui an a fost deosebit de intens : condamnarea şi arestarea lui Adrian Năstase şi condamnarea doamnei Năstase. Consider mult prea mult şi inacceptabil ceea ce se întâmplă familiei Năstase. Vina există indubitabil, dar aceste pedepse repetate mi se par inumane.Transilvania vibrează şi ea datorită unei încărcături importante din punct de vedere social, cultural, etnic. Dorim cu toţii mai mult şi din păcate în unele zone şi momente apar şi conflictele. Vremea este plăcută cu temperaturi de peste 10 grade Celsius faţă de cele normale ale perioadei. Peste Ocean şi în Europa de Vest am văzut imagini ale unei ierni deosebit de geroase cu temperaturi care tind spre -30 C. Se comunica că în oraşul american Chicago s-au înregistrat temperaturi mai scăzute decât la Polul Sud pentru perioada de o zi. La noi ,deşi frigul a fost mai mult decât rezonabil , specialiştii pomicultori sunt îngrijoraţi datorită constatării înmuguririi unor pomi fructiferi. Cu siguranţă iarna va veni şi nu se va mai lasa atât de aşteptată. În copilărie reţin ierni destul aspre , dar nu ţin minte să fi fost vreodată răcit. Mergeam la sanie, la hochei sau ne băteam cu bulgări de zăpada construind ziduri groase de zăpadă de peste doi metri înălţime şi 3-4 m lungime. Recunosc însă că iarna nu este anotimpul meu preferat.

nastase_iccj_php_27768600

Cu siguranţă este constatat de către toate persoanele un fenomen de încălzire climatică, nu vreau să enumăr acum cauzele. Textele antice mărturisesc despre asprimea iernilor carpato-danubiano-pontice , dar relatează şi atacurile geto-dacilor în Peninsula Balcanică pe timp de iarnă , trecerea realizându-se pe Dunărea îngheţată. Sunt legendare aceste relatări deoarece câteva imagini văzute în urmă cu câteva zile la televiziunea naţională dacă nu mă înşel , prezentau o scădere semnificativă a nivelului pluvial al marelui fluviu european la cote deosebit de îngrijorătoare. Marele poet roman Ovidius îmbunase oarecum pe geto-daci cu poeme în limba dacică , iar mai târziu la Juvenal găsim în Satirele sale drama generalului C. Fuscus plasată pe la 86 e.n. în Dacia : ” Te uită/ e şi Fuscus ale cărui măruntaie aveau să fie sfârtecate de vulturii Daciei. Căci se gătise / de război şi vitejie la conacul lui de marmur” (Satire IV). Vitejia şi ambiţia lui Decebal au fost nemăsurate în acea perioadă. Inclusiv Theodor Mommsen , marele istoric german , a remarcat “vigoarea” marelui trib dacic în a sa “Istoria romană”. N-a fost puţin lucru ca o legiune întreagă să fie distrusă (V Alaudae) la Tapae, în timp ce se susţine că alte patru legiuni erau prezente în Moesia şi Pannonia. Referitor la anotimpul de iarnă citeam într-un document medieval autentic, referitor la Bihorul medieval, că în zona Beiuşului în secolul al XV pe una dintre păşunile din regiune într-o dimineaţă de iarnă au fost găsite complet îngheţate oile şi ciobanii şi rămaşi în picioare precum stanele de piatră. Este impresionantă relatarea pe cât de autentică pare, dar să fie vorba despre o scădere bruscă a temperaturilor în câteva zile de iarnă? Ştiu sigur că au existat semnalate pe întreaga durată a Evului Mediu miniglaciaţiuni locale sau mai generale , dar pentru ca un astfel de eveniment să fie relatat trebuia ca temperaturile să fi scăzut atunci la peste -50 ,- 60 grade Celsius. Oricum e doar o scurtă reflectare asupra căreia mă întreb acum , iar până la sfârşitul lunii ianuarie se încheie primul semestru, urmând apoi al doilea semestru şcolar.

210px-Juvenalcrowned

Sunt însă îngrijorat de unele evoluţii politice la nivel mondial , de insecuritatea constatată la nivelul unor instituţii importante ale statelor europene şi asiatice şi de lipsa de promptitudine şi vigoare a celor abilitaţi să implementeze concepte şi structuri moderne. Am văzut decizii înfiorătoare luate în Corea de Nord de către Kim Jong Un împotriva unchiului său . Presa a punctat succint acest eveniment în lipsa unor dovezi mai elocvente sau poate din dorinţa de a nu bulversa şi mai mult mapamondul în perioada sărbătorilor. Susţin că am considerat pe noul conducător al Coreei de Nord filo-occidental şi am sperat că va iniţia reforme care să reabiliteze statul condus de el în ochii lumii , la fel şi că unele măsuri de pedepsire trebuiau luate chiar şi împotriva celor mai apropiaţi care au comis abuzuri , dar ferocitatea pedepsei este caracteristică Chinei şi Mongoliei medievale şi nu unui stat care se doreşte modern. Fără îndoială cineva va face rost şi de imagini cu fălcile miilor de câini înfometaţi înfruptându-se din celebrul unchi al conducătorului. Mai este apoi şi celebra explozie de la Volgograd pusă pe seama unei “văduve” cecene. În pragul Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci , Rusia pare compromisă în privinţa securităţii oferite.

60566457(1)

“România pitorească” văzută de către Al. Vlahuţă este elogiată în versuri pe timp de iarnă atât de către G. Coşbuc , cât şi de către V. Alecsandri. Unul însă o privea din perspectiva ţăranului român şi altul o vedea din trăsură cu ochii omului de viţă aleasă. Încă din perioada liceului unii profesori se învredniceau să sintetizeze astfel de comparaţii şi critici. Eu mă rezum doar la a mă declara bucuros să invoc doar “Iarna pe uliţă”. În fine…

Ordinea socială se construieşte şi menţine , în opinia mea, deosebit de greu. Sunt oameni care o văd pornind de la fiecare individ în parte şi generalizându-se sau alţii o văd ca pe un rezultat al legilor unor ţări. Moravurile şi tradiţiile au cu siguranţă o importanţă deosebită. Solon , marele reformator grec , se declară satisfăcut de modul în care vede el instaurată ordinea socială. El observă că răul obştesc poate afecta pe fiecare , dar şi că o lege fermă şi dreaptă poate îndrepta defectele unei societăţi : ” Astfel răul obştesc intră-n casa fiecăruia/ Şi nici porţile ogrăzii nu-l împiedică să intre /Ci el sare peste garduri cât de-nalte şi te-ajunge/  Chiar dacă te vâri  în casă în cel mai ascuns iatac. /Că o pravilă greşită e izvorul tuturor/ Relelor din statul nostru ; că o pravilă cuminte/ Rânduieşte şi-nfrăţeşte toate şi-n acelaşi timp/ Pe nedrepţi îi pune-n lanţuri , pe cei cruzi îi îmblânzeşte/ Pune capăt lăcomiei , pe semeţi îi umileşte/ Şi usucă chiar din germen florile nelegiuirii …. Domnia ei aduce între oameni/ Înţelegerea cuminte şi-nţeleapta chibzuinţă” (Solon, Fragmentul 3).

solon

Am urmărit cu un interes mărturisit recentele scandaluri din educaţie expandate în mass-media ultimelor zile. Remarc faptul că s-au luat măsuri concrete împotriva actelor nedorite şi ilegale în şcoli. Aceste cazuri par a se înmulţi pe zi ce trece prin intensificarea activităţii presei în acest domeniu. Atitudinile autoritare, satrapice ale unor directori şi cadre didactice , dar şi cupiditatea lor ajung să fie sancţionate mai repede sau mai târziu. De cealaltă parte însă vina este pusă în cumpăna şi de către părinţi şi copii. Unii elevi ar dori să-şi aducă pianul de acasă şi să-l pună în faţa catedrei cadrului didactic , iar în spatele clasei să aibă aşezat panoul cu prize pentru alpinism. Prezenţa la ore să fie opţională , iar notele în urma unei testări soluţionate de către profesor. Ofer bineînţeles un tablou exagerat. Dar spre aşa ceva se tinde dacă unii profesori introduc teste pe care elevii pot să le rezolve acasă cu toate sursele de inspiraţie.Părinţii sunt chemaţi şi ei să subscrie unei atitudini civice exemplare. Cu toţii ar trebui să conştientizeze că nu este o simplă joacă sau ceva care trece de la sine dacă este ignorat. Diplomele obţinute de către oricine din învăţământul de stat sunt recunoscute în plan naţional oriunde şi unele chiar în plan european. Firmele private româneşti şi multinaţionale le recunosc şi oferă joburi de mii de euro unor persoane cu o pregătire dubioasă , dar garnisită cu diplome şi certificări, iar un cadru didactic primeşte lunar între 1000-2000 lei în cele mai fericite cazuri. Nu se poate cere astfel întregii comunităţi didactice moderaţie, moralitate şi echitate . Bineînţeles ea este pretinsă şi prevăzută prin însăşi statutul cadrului didactic, dar când un muncitor agricol chiar în România , absolvent sau uneori nu de şcoală profesională, primeşte între 1500-2500 lei lunar este total inacceptabil. Toţi părinţii solicită cadrelor didactice performanţe notabile pentru copiii lor în condiţiile în care interesul pentru ştiinţă şi cultură a scăzut. Eu n-am solicitat şi nici măcar conceput să cer elevilor sau părinţilor ceva în urma prestării actului didactic sau a exercitării funcţiei respective, iar cine s-a îmbogăţit din aşa ceva sau mai mult decât atât , cred eu , va trebui să dea socoteală la un moment dat. Am văzut şi declaraţiile oferite de către ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie. A reuşit într-o admirabilă sinteză să răspundă tuturor întrebărilor adresate în interviuri , unele dintre ele bine structurate şi cu efect de bumerang.

279870-pricopie

Cred însă că un procent important din învăţământ (10-20 %)  s-a titularizat până acum pe căi neortodoxe şi cumpănesc enorm în reuşita recent lansatei reforme. Particip de şapte ani la examenul de titularizare din învăţământ şi am luat note de peste şapte (7) în cinci ani, dar la nivel judeţean n-au fost scoase pe disciplina istorie niciun post titularizabil, iar la alte materii posturile sunt la discreţie. Acest fapt doare atunci când ştii că puteai face şi altceva în viaţă şi ţi se refuză constant un singur detaliu.

Janus … la început de 2014 !


Sfârşitul anului 2013 a prilejuit pregătirile pentru întâmpinarea noului an. Curăţenia şi preparatele culinare constituie principala grijă a celor care nu îşi petrec Revelionul în altă parte. Miezul nopţii a oferit peste tot ocazia ciocnirii paharelor de şampanie, urărilor de bine adresate direct, personal sau prin intermediul reţelelor de socializare şi a spectaculoaselor artificii şi petarde. “La Mulţi Ani” sau “An Nou Fericit” a răsunat pretutindeni.

Profitând de o zi mai liberă (în 30 decembrie) am descins în perimetrul Canalului Colector şi a Parcului Natural Cefa pentru o ultimă partidă de pescuit a anului 2013. N-am prins decât o ştiucă de 1,200 kg , dar plăcerea regăsirii în natură , a aerului curat şi a fortificării obţinute sunt inegalabile. După încheierea partidei de pescuit am plecat în pădurea de la Cefa (Rădvani) unde peisajul de toamnă este aşternut pretutindeni în lipsa temperaturilor şi manifestărilor specifice iernii. Un covor de frunze uscate de peste 10 cm pretutindeni pe jos, copacii dezbrăcaţi de frumoasa lor vestimentaţie de primăvară-vară. Cărările erau practicabile şi am putut parcurge fără probleme tot traseul de pe bicicletă . Câteva popasuri făcute au avut menirea unei destinderi printre copacii înţepeniţi. Pe ici , pe colo doar câteva animale (căprioare mărunte) şi în liniştea pădurii se auzeau din înălţimi ciocănitori lovind în golul unor copaci. Pescarii au fost doar doi, alţi oameni prin pădure doar doi după lemne uscate , iar din depărtare dinspre casa pădurarului se auzeau, la intervale de 10 minute, împuşcături . În rest linişte totală.

Photo0052 Photo0256 Photo0254 Photo0255 Photo0257 Photo0258

 

Confortul unui astfel de peisaj are darul unei adevărate terapii . Mi-am amintit de filmul de animaţie din  2013  “Epic” , dar nu mă consideram cercetătorul trăznit , ci doar o persoană care încerca să descopere o eventuală realitate invizibilă, imperceptibilă în mijlocul pădurii, dar dacă în filmul de animaţie tărâmul viu şi luxuriant era de vară acum peisajul era de toamnă. Un singur gând : cu siguranţă e decembrie, deci nu a… învins răul – nu a murit pădurea .

Epic_1366718599_2013

Am înţeles că există peste 400 de specii de animale şi plante protejate prin intermediul unui program amplu transfrontalier româno-ungar în interiorul şi exteriorul pădurii delimitat de Parcul Natural Cefa. Întoarcerea în localitate am făcut-o printre lacurile Pescăriei Cefa unde am avut ocazia să văd raţe sălbatice, lişiţe etc. , dar spre nemulţumirea mea n-am văzut lebede. În alţi ani erau prezente mai consistent. Chiar la ieşirea din Pescăria Cefa vizavi de sediul acesteia mi-au bucurat privirea caii de rasă lăsaţi liberi într-un ţarc a familiei directorului Nicolae Nistor care merită felicitat pentru iniţiativă. Îmi amintesc că în perioada în care tata lucra la Pescăria Cefa făceam baie în locul amenajat cu apă termală forată în anii 70. Aveam atunci doi – trei anişori.După o baie acolo dormeam inert o zi întreagă şi organismul se revitaliza. Unchii mei care munceau şi ei acolo, de o forţă herculeiană, cu năzdrăvănii la activ demne de wrestling preferau altfel de baie : cea cu apă rece a lacurilor cu peşte !

Photo0259

Primele zile ale anului 2014, dincolo de bucate mai alese şi mai diverse, m-au găsit lenevind la domiciliu . Deşi aveam şi alte planuri pentru a mă revigora şi a fi mai activ, trezirile au fost în fiecare zi târzii (după ora 9) chiar dacă nu dormeam, ci stăteam doar întins sau intram pe net şi pe timp de noapte. Colindători au fost puţini .Vineri , 3 ianuarie 2014, a venit şi preotul paroh cu Iordanul, aducând şi bucuria sfinţirii apei cu nobilul busuioc . Prin intensitatea momentelor, alături de alte urări, am uitat să-i adresez urarea principală de “La Mulţi Ani” prilejuită de ziua numelui care urmează să vină. Părintele are prenumele de Ioan, la fel ca şi cel al Botezătorului. Luna ianuarie este denumită după numele zeului Janus din mitologia romană care avea menirea de a proteja locuinţele de o parte şi de alta a intrărilor , iar prin cele două feţe ale sale din reprezentări priveşte din prezent către trecut şi viitor deopotrivă, către anul vechi şi anul nou. Dar vorba înţelepciunii populare : “Cele rele să se spele , cele bune să se-adune”.

200px-Janus-Vatican

Deşi avem motive de bucurie şi speranţe oarecum întemeiate pentru acest an , m-a mâhnit enorm neşansa renumitului pilot de Formula 1 Michael Schumacher. Sper să se poată face ceva şi să fie readus la viaţă, să fie cel care a fost. Vârsta lui este atât de fragedă , este atât de iubit şi de optimist, ne-a încântat de atâtea ori. Adresez pe această cale însănătoşire grabnică renumitului pilot, iar familiei transmit regretele mele pentru nefastele momente şi speranţa în refacere totală. Zile fasti şi nefasti la sfârşit şi început de an…

Michael-Schumacher-001(2)   michael-schumacher-ski-accident-750x562

Sfârşitul vacanţei de iarnă se apropie cu repeziciune , iar copiii se pregătesc mai alene să revină în băncuţele şcolii. Sperăm ca semestrul II să fie unul de succes , deşi se profilează examenele noi care au fost introduse şi pentru ciclul primar şi gimnazial la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Mulţi sunt sceptici în privinţa acestor schimbări, alţii le consideră necesare. Unii invocă fragilitatea personalităţii acestora la o asemenea vârstă şi posibilitatea ca unii elevi deosebiţi să clacheze datorită emoţiilor. O să vedem … Până atunci urez tuturor celor care îi cunosc, tuturor celor care mă citesc sau le-am fost de folos, tuturor celor cărora poate involuntar le-am greşit sau nu am fost deacord cu ei : “La Mulţi AAAni ! “, “Happy New Year – 2014 !!!” , cele mai bune gânduri , multă sănătate şi să fim cu toţii mai buni.

703009963_2076132    f_530