Ziua Internaţională a Holocaustului – 27 Ianuarie 2014 – 70 de ani !


A doua decadă a lui Ianuarie 2014 a arătat adevărata faţă a iernii. Atât în Bihor, dar mai ales în restul ţării temperaturile s-au menţinut scăzute , iar zăpada a viscolit neiertător. În judeţele Buzău, Vaslui, zona secuiască sau chiar capitala Bucureşti dramele populaţiei sunt numeroase din cauza troienelor şi unele şoselele naţionale au fost închise. Unele imagini relevau dune de zăpadă de peste 3 m înălţime şi locuinţe acoperite complet. Eu însă sunt mulţumit că s-a încheiat cu bine primul semestru şcolar şi că sunt confruntat mai puţin cu capriciile iernii.

238211

Luni , 27 Ianuarie 2014 , am participat la Oradea la o comemorare mai mult decât specială. “Ziua Internaţională a Holocaustului “ a fost sărbătorită şi la Oradea în interiorul Sinagogii Ortodoxe de pe strada Primăriei . Se împlinesc 70 de ani de la aceste evenimente atât de tragice pentru etnia evreiască, dar şi pentru întreaga umanitate. Atitudinea relativ ostilă a celorlalte popoare este foarte veche în ceea ce priveşte evreii. Încă din timpuri avraamice am putea spune, egiptene , babiloniene. Perioada greco-romană nu este nici ea mai prielnică, dar încă de timpuriu evreii s-au constituit într-o populaţie activă, inteligentă, cultă, civilizată care a reuşit să evidenţieze constant o intelectualitate de care puternicii lumii nu au putut face abstracţie. Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX a constituit momentul cel mai propice pentru etnia evreiască mondială şi europeană în special , dar mai ales pentru tineretul evreiesc pentru a se afirma. Persecuţiile generale şi particulare se mai domoliseră, se obţinuseră unele drepturi şi recunoaşteri oficiale în paralel cu spiritul cosmopolit şi mai degajat de constrângerile cele mai riguroase ale religiei iudaice pe care şi-l însuşise marea majoritate a evreimii mondiale. Iluminismul european contribuise enorm în acest sens. Persistau uşoare aversiuni locale , planau şi unele suspiciuni mondiale, dar momentele păreau din ce în ce mai favorabile acestora. Constituiau o adevărată castă a intelectualităţii urbane , iar în mediul rural cei mai implicaţi în activităţile latifundiare şi comerciale. Grija pentru educaţia religioasă şi cultural-ştiinţifică constituia o prioritate şi un adevărat atribut al succesului public al acestora. În acest fel în pragul primului război mondial evreimea mondială era cea care deţinea cele mai importante resurse financiare şi materiale . Perioada interbelică a oferit de asemenea şansele cele mai fericite pentru exploaterea resurselor în favoarea lor. Începând cu anii *30 însă o atitudine ostilă şi neiertătoare a părut a se instala la virtute de ideologie statală atât în ţările estice , dar şi în cele vest-europene. Debutau primele persecuţii împotriva evreilor în întreaga Europă. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a condus la practici elaborate ale Rusiei sau Germaniei şi îndreptate împotriva evreimii europene. Pogromuri , deportări prescrise acestei nefericite etnii  răspândită din diferite interese şi considerente în întreaga Europă aveau menirea să-i deposedeze de avantajele materiale şi financiare sau de superioritate profesional-intelectuală. Poate paradoxal aţi putea spune , la Oradea a existat cea mai numeroasă şi activă populaţie evreiască din Transilvania şi Ungaria acelor timpuri. Printre ei numeroşi tineri care indiferent de sex aveau propriile vise , speranţe , aspiraţii . Trăiau viaţa citadină care pulsa la Oradea poate mai intens decât oricând. S-au păstrat jurnale ale unor tinere evreice din acele timpuri : Jurnalul Evei Heyman sau al lui Hedy Bohm. Ei ar fi putut constitui genul de intelectualitate care ar fi evidenţiat Oradea ulterior în ochii şi conştiinţa întregii lumi.

Photo0269

Hibrys-ul nemăsurat al Germaniei şi Ungariei naziste şi horthiste de atunci sau al Rusiei comuniste au condus la o adevărată tragedie a populaţiei evreieşti din întreaga Europă. Primele persecuţii s-au concretizat prin arestarea şi cantonarea tuturor celor care au putut fi arestaţi în timp util în mai multe centre de campare – ghetouri , cunoscute prin locaţia lor de către istoricii orădeni. Unii au fost împuşcaţi direct pe străzi sau acasă. Restul s-au sfârşit sub o formă sau alta la centrele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. În total 30000 de persoane din Oradea acelor timpuri , un sfert din populaţia oraşului , a dispărut într-un mod nedemn . Multe animale mor mai demn sau trăiesc mai fericit. Centrul istoric al oraşului Oradea se datorează prin excelenţă acestor ingenioşi oameni care au menţinut relaţii cu populaţia maghiară sau germană existentă în plan economic,cultural , chiar familial. Comemorarea s-a dovedit aşadar cu atât mai oportună. Şi rememorând aş dori să mai spun ceva care poate părea puţin interesant , dar pentru mine după ce am conştientizat aceste lucruri mi s-a părut înălţător. Familia noastră din partea tatălui şi a mamei a locuit la Cefa încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. La Cefa existau circa zece familii de evrei care deţineau magazine sau gestionau anumite activităţi latifundiare. Relaţiile lor cu populaţia locală nu erau deosebit de intense, dar nu exista nici divergenţe majore. Familia bunicilor din partea tatălui menţinea legături de prietenie cu câteva dintre aceste familii de evrei. În acele febrile momente ale anilor *40 majoritatea acestora de la Cefa au fost arestaţi. Doar una a reuşit să se sustragă fiind ascunsă timp de o săptămână de către bunici în casa lor. Actul era unul destul de temerar deoarece se pedepsea în cazul descoperirii cu moartea. Ulterior am auzit că au scăpat cu viaţă şi şi-au clădit o carieră în străinătate . Părinţii şi bunicii îmi spuneau când eram de doi-trei ani că au avut rude la oraş care au fost “oameni mari”. Exprimarea arhaică era chiar aşa şi mai este folosită uneori. Abia mai târziu am aflat eu despre cine îmi spuneau. Verişorul de gradul doi al bunicii din partea tatălui a fost un jurist, eseist , viceconsul şi funcţionar MAE mai mult decât celebru şi potent în epocă. În perioada 1940-1944 a deţinut funcţia de viceconsul a României şi a sprijinit salvarea mai multor sute de familii de evrei de la deportare. Se numea Ion Isai sau uneori mai este găsit Ion Isaiu Cefa. Fusese în anii *30 şi responsabil juridic al celebrei publicaţii de cultură clujene “Tribuna”. Este doar o paranteză a ceea ce am încercat să istorisesc în ultimele rânduri , dar importantă este drama suferită de către evreimea mondială datorită lipsei unei entităţi statale care să le apere într-un mod exclusiv drepturile, dar şi a atitudinii intransigent rasiste, xenofobe, antisemite a statelor vest-europene. Este înfiorător să îţi imaginezi că într-o şarjă la Auschwitz de exemplu erau introduşi 2000 de evrei în urma cărora rămânea în cel mai fericit caz cenuşa şi un dram de carne arsă. Incredibil, monstruos… ! Nimeni nu avea voie să identifice un eventual rău social prin incriminarea unei întregi etnii. Cu siguranţă au existat şi vinovaţi, dar chiar şi o singură victimă este parcă prea mult. Cifra victimelor de etnie evreiască din timpul celui de-al doilea război mondial se ridică la 6 milioane de persoane. Traumele supravieţuitorilor sunt inimaginabile , uneori irecuperabile. Participanţii la această comemorare au fost cu adevărat speciali. Câţiva membri ai comunităţii evreieşti existente la Oradea încă, invitaţi din străinătate printre care cea mai distinsă a fost ambasadorul Canadei la Bucureşti doamna Joanne Lemay şi personalităţi ale oraşului Oradea care n-au putut să stea deoparte : doamna deputat Florica Cherecheş, domnul prefect Claudiu Pop, domnul preşedinte al Consiliului Judeţean BihorCornel Popa, directorul Muzeului Ţării Crişurilor – Aurel Chiriac,istorici orădeni  PreaÎnaltele Feţe Bisericeşti ale Bihorului : Episcopul greco-Catolic , Virgil Bercea , Episcopul Ortodox , Sofronie Drincec, Episcopul Romano-Catolic, Bocskei Laszlo şi Episcopul Reformat, Czury Istvan. Comemorarea a fost prezidată de către doamna Emilia Teszler , preşedinta Asociaţiei Tikvah , şi presărată cu intervenţii înregistrate şi discursuri ale personalităţilor prezente. Au participat deasemenea elevi ai liceelor orădene : Mihai Eminescu, Emanuil Gojdu, Ady Endre.

Photo0278     Photo0277

Clădirea Sinagogii chiar dacă doar într-o fază preliminară a refacerii sale şi vizibil afectată de intemperii a luminat cu adevărat erupând scântei şi făclii de speranţe şi iubire. Felicitări organizatorilor şi cele mai bune gânduri tuturor participanţilor. Să sperăm cu toţii că aşa ceva nu va mai fi niciodată posibil !

sinagoga-primariei-300x210

Advertisements

One thought on “Ziua Internaţională a Holocaustului – 27 Ianuarie 2014 – 70 de ani !

  1. Pingback: Ziua Internaţională a Holocaustului – 27 Ianuarie 2014 – 70 de ani ! | balajradualin

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s