An Omagial Euharistic şi An Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni – 2014 !


Anul 2013 a fost declarat de către Biserica Ortodoxă Română – An Omagial Constantin cel Mare şi Elena. Activităţile religioase s-au intensificat în ultimii ani atât în Bisericile Catolică , Greco-Catolică şi Ortodoxă , dar şi în cadrul Bisericilor Neoprotestante. Speranţa unanimă este cu siguranţă apropierea credincioşilor de cunoştinţa celor sfinte şi conştientizarea măreţiei ideii creştine. În aceste momente ale Postului Paştelui , bineînţeles , iniţiativele sunt cu atât mai intense şi lăudabile. Anul 2014 a fost declarat de către Biserica Ortodoxă Română prin hotărârea Patriarhului Daniel şi a Sfântului Sinod : An Omagial Euharistic şi An Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

2133

În primul semestru al anului 2014 toate manifestările sunt dedicate aproape exclusiv Sfintei Spovedanii şi Sfintei Împărtăşanii. Aceste taine atât de minunate ale cultului şi ritualului ortodox se doresc a reanima dorinţa credincioşilor către purificare şi dezvoltarea unor înclinaţii spirituale speciale. Pregătirile în acest sens sunt măreţe. Se apreciază că fiecare credincios are nevoie deosebită de o relaţie cât mai armonioasă cu preoţii şi comunitatea religioasă dacă se doreşte o viaţă spirituală exemplară. Nu de puţine ori se dovedeşte contrariul , depărtările conducând la atitudini dezastruoase faţă de rânduielile bisericeşti sau spirituale indiferent de originea lor chiar din partea feţelor bisericeşti , dar în special din partea … “mirenilor”. Nu pot aprecia decât la superlativ această iniţiativă care fascinează prin grandoare şi simbolism.

13532_p18e333hvokuvbl0paka921hua

Al doilea semestru al anului 2014 este dedicat comemorării a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni. Constantin Brâncoveanu , domnitor al Ţării Româneşti între anii 1688-1714, am putea spune că este cel mai cunoscut şi iubit domnitor al zorilor iluminismului şi epocii moderne româneşti. Membru al celor mai renumite familii din Ţara Românească , Brâncoveanu ,Cantacuzino şi Basarab, Constantin Brâncoveanu s-a remarcat de la debutul domniei sale prin acţiuni edilitare şi cultural-bisericeşti, înscriind cultura şi conştiinţa românească pe o treaptă superioară , sprijinind orientarea Ţărilor Române către lumea occidentală , dar izbindu-se de atitudinea intransigentă a Imperiului Otoman reprezentat de către sultanul Ahmet al III-lea. Aflat în derivă după eşecul asediului Vienei (1683) , Imperiul Otoman avea încă suficiente resurse pentru a impune neplăceri dăunătoare dezvoltării statelor medievale târzii româneşti. Perceput de către statele europene dezvoltate ca un prinţ luminat şi misterios al Valachiei , Constantin Brâncoveanu era prezent în relaţiile comerciale ale vestului Europei surprinzând prin abilitatea şi transparenţa tranzacţiilor. Din păcate către sfârşitul domniei a fost arestat împreună cu fiii săi de către turci. La Istanbul după o deliberare sumară şi nedreaptă sultanul a decis decapitarea acestora dacă nu acceptă trecerea la mahomedanism.

ic2

Răspunsul vehement negativ al lui Constantin Brâncoveanu a condus la decapitarea celor patru fii ai domnitorului în faţa înmărmurită a domnitorului. Constantin, Ştefan, Radu , Matei şi sfetnicul Ianache au fost răpuşi necruţător de securea călăului. Cel mai mic dintre fiii , Mateiaş de doar 12 ani conform mărturiilor s-ar fi înspăimântat teribil la vederea sângelui vărsat de către fraţii săi. Ultimul a fost decapitat domnitorul însuşi  – Constantin Brâncoveanu . Nefastul şi monstruosul eveniment nu a trecut neobservat. Presa şi diplomaţiile europene au reacţionat , chiar populaţia musulmană a Istanbulului a criticat la cotele cele mai înalte decizia nefericitului sultan. Emanciparea românilor din Valachia şi Moldova era stopată prin acţiuni militare şi de forţă. Împlinirea a 300 de ani de la aceste evenimente (1714-2014) nu putea trece neobservată şi necomemorată. Relaţia specială a domnitorului valah cu Biserica Ortodoxă s-a concretizat prin ridicarea de lăcaşuri de cult şi prin apariţia unui stil arhitectonic specific românităţii : stilul brâncovenesc. În acest sens vor fi elaborate  studii, comentarii, bibliografii şi cărţi de reflecţie cu conţinut biblico-pa­tris­tic, dogmatic-moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filan­tropic, ecumenic şi cultural-istoric, se vor organiza expoziţii de fresce , icoane, mozaicuri , vor fi oraganizate pelerinaje , etc.

2014

Mă declar mulţumit de aceste manifestări trecute sau viitoare ale anului 2014 şi felicit pe această cale iniţiatorii pentru grija acordată simbolurilor şi valorilor naţionale !

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s