Archive | June 2021

Anul DANTE, ”Bun răsărit, o prieten”, ”Per aspera ad astra”, Ceai – călătorie imaginară … !


Zile plăcute și generoase într-un final de Mai 2021, care a alternat benefic ( pe la noi ) ploițele căzute ca o binecuvântare pentru plante și animale, și un început de Iunie 2021 care dorește să dea tonul sezonului estival din mai multe puncte de vedere, nu numai calendaristic. M-am bucurat să culeg câteva cireșe care în acest an s-au copt ceva mai târziu și să constat că doi smochini au trecut cu bine iarna și poate chiar vor rodi în cele din urmă încă din acest an. De asemenea, o aronia are fructe momentan cât niște mărgeluțe și voi putea experimenta cu o minimă îngrijire succesul culegerii acestui tip de roade ale vegetalului. Sunt în așteptarea căpșunilor care sunt în floare și pe care le consider delicioase. Visez la pepenii verzi și galbeni care într-o proporție acceptabilă par a evolua îmbucurător. Îmi rezerv zilnic puțină liniște îngrijind în grădina nu foarte mare aceste puncte de atracție cărora nu le rezist. Principiul se aplică: ochiul grădinarului vindecă și sporește sănătatea și recolta plantei.

Am devenit din luna Mai 2021 mai liber pentru a-mi administra propriile bloguri și pentru a-mi organiza propriile materiale și texte. Experiența mea jurnalistică s-a încheiat ( cel puțin momentan ) după șase luni destul de intense. Ceea ce părea a merge bine în sistem home office s-a dovedit o iluzie și s-a încheiat oarecum neașteptat… În cele din urmă, chiar cred că aveam nevoie de o pauză. Cred că mass-media reprezintă un nivel de dezvoltare esențial pentru o țară și pentru o democrație și evident sunt destul de nemulțumit de modul în care ea se practică în România sau chiar în țările occidentale, deși unii din domeniu invocă și riscurile… În fine, nu m-am considerat un jurnalist, deși m-aș recomanda și în acest domeniu, raportat la cum se scrie în presă; am menținut o linie decentă și precisă a articolelor. Mă consider un autor destul de responsabil și un blogger cultural a cărui opinie ar trebui să fie considerată fie și numai din curiozitate și undeva la varia

În România se speră în revenirea la normalitate, iar evenimentele încep încet-încet să se reia și să capete o anvergură notabilă în societate. Măsurile împotriva pandemiei s-au relaxat chiar de ziua copilului, dar euforia generală cred că ar trebui gestionată cumva și îndreptată către cauze mai nobile… Se pare că am trecut nesperat de bine marele hop, dar o serie de provocări în plan social și economic abia acum se profilează, oarecum amenințător. M-am vaccinat cu prima doză la mijlocul lunii mai și urmează rapelul peste câteva zile. Experiența a fost cât se poate de firească. Nu am avut nicio reacție adversă, iar migrena de vreo zece minute la circa două săptămâni de la primul vaccin poate fi pusă în contul zilelor ploioase și a ușoarei indispoziții specifice acelor zile. Este posibil însă că ”biciul lui Dumnezeu” ne pedepsește periodic pentru inconsecvența și exhibiționismul la care se dedau semenii noștri? Am învățat ceva din tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani sau în ultimul deceniu? Am lansat după cum vedeți întrebări al căror răspuns ar merita și necesita o abordare mai vastă într-o lucrare sau studiu complex al unor personalități din mai multe domenii. Spun asta pentru că am devenit cu toții mai altfel, cel puțin în anumite privințe…

Anul 2021 am dori cu toții să fie unul al relansării și depășirii greutăților din ultimii ani. Acest an ar putea corespunde cu intrarea în Paradis în viziunea lui Dante de la al cărui deces se împlinesc șapte secole. Anul Dante care propune invocarea marelui magistru și a operei sale care strălucește prin inegalabila capodoperă a literaturii universale ”Divina Comedie”, ar putea trasa o revenire la normalitate, un progres notabil al umanității cu condiția înțelepțirii colective și a însușirii valorilor pe care civilizația și secolul în care trăim le solicită. Altfel vehiculul social, cultural și economic nu a făcut altceva decât să transporte mulțimi imense de hominizi lipsite de conștiință, inteligență și idealuri… ”Maimuța e maimuță chiar și îmbrăcată în purpură”, spuneau anticii… Anticipând oarecum momentul fast al anului Dante am publicat în decembrie 2020 volumul de triolete ”O, Dante, plecăm spre Paradis?” a cărui aură mi-aș dori să ne fie benefică tuturor și să ne inspire… Aș dori doar să mai adaug, că în ciuda unor aparențe și a unor realizări, în România nu mai merge decât … Internetul ! Nu există proiecte galactice, inedite, epocale, pretindem, dar de fapt simulăm grosolan democrația, am preluat toate modelele occidentale și încercăm să le implementăm în ”chinezăria” noastră… Devine evident astfel că, chiar și cuplați la locomotiva europeană și nord-atlantică, modelul nostru comunitar este falimentar. Adresez astfel umanității și lui Dante salutări calde și răbdare pentru a suporta trecerea prin Infern și Purgatoriu pe care am asemui-o oarecum cu versul însoțitorului Vergiliu din Bucolicele:”Stafii înfricoșătoare/ Năluciră la lăsarea întunericului nopții/ Și ,minune fără seamăn,/Animale începură a grăi”, iar la final intrarea în Paradis să ne fie tuturor ca o urare din Bion din Smirna ( Idila IX ):”Luceafăr, lumină de aur a dragii-născută din spumă,/Scump Luceafăr, podoabă sfântă a nopții albastre,/cu-atât mai prejos decât luna cu cât mai presus printre stele/Bun răsărit, o prieten !”

De asemenea, sunt uluit de euroscepticismul relativ consistent inclusiv al vest-europenilor. Nu mă refer neapărat la construcția unionistă europeană, ci la ceea ce presupune spiritul european care include în opinia mea atât pe britanici, cât și pe elvețieni sau pe norvegieni… În opinia mea, Europa ( unionistă și/sau geografică ) este condamnată unității și succesului în acest secol și mileniu. Doar o hiper-economie și construcție politică și diplomatică europeană va putea face față provocărilor mondiale. Iar pentru un succes imediat este nevoie ca operatorii și politicile unioniste să fie prezente, active, sincere și credibile în fiecare stat membru, în fiecare comunitate. Și cred că tocmai asta lipsește ! Este de neacceptat și de netolerat, pe de altă parte, ca din interior printre primii beneficiari de fonduri și avantaje europene să fie exact cei care au luptat sau militat pentru ca România să nu intre în Uniunea Europeană.

Tot înțelepciunea antică ar îndemna la răbdare: ”Per aspera ad astra”… Dar cât de sinistru mi-a sunat acest îndemn latin rostit de către președintele României, Klaus Johannis. Nu am subscris niciodată criticilor malițioase împotriva actualului președinte, gemene cu linșajul mediatic dus la extrem uneori, deși am avut așteptări mult mai mari de la domnul președinte Johannis. Atașez acestor rânduri doar mențiunea că am votat încă din anii 90 cu dreapta politică românească și pe actualul președinte de fiecare dată când a candidat. Alții au făcut-o din interes și și-au menținut afacerile prospere și joburile de tip occidental. Am fost mândru să fiu reprezentat de un președinte vizionar și vorbitor excelent de limbă engleză și germană, probabil și luxemburgheză… Aș fi putut chiar avea și de ce să fiu invidios, deși nu mă caracterizează. Am crezut că rostirea execrabilă a îndemnului latin de către Klaus Johannis va fi taxată imediat de către inamici, dar într-un mod neașteptat și fericit nimeni nu a observat, poate tocmai din cauza faptului că pe nimeni nu mai interesează limba latină… De data asta însă mă simt dator eu. Cel mai probabil stră-strămoșii domnului președinte au fost colonizați în Transilvania în baza unui contract în limba latină, cândva într-un secol în care urma să se nască Dante Alighieri, spre exemplu… Dar ”Peer as-peera ad as-traa” sună pentru o persoană cu minime cunoștințe de limba latină ca în engleză ”Ducks come from the trucks”.

Mi-aș dori să particip la câteva evenimente viitoare, dar sunt convins că prezența mea la acest gen de momente va fi mai rară decât înainte. Într-o zi când am ieșit pe la oraș am participat la sărbătorirea zilei ceaiului. Licoarea, care m-a fermecat încă din copilărie și căreia îi caut arome diferite din ceea ce culeg eu sau de la anumite branduri, reușește să calmeze și îndeamnă la reflecții profunde. Aș putea spune că multe dimineți sau seri mi-ar fi fost mai sărace și poate chiar lipsite de sens fără un ceai cald cu miere. Ceaiul are o tradiție fabuloasă care coboară la primele manifestări ceva mai pretențioase ale civilizației și ale grupurilor umane. ”În fiecare ceașcă de ceai există o călătorie imaginară”, s-a observat cândva. Astfel ridic o cupă cu ceai și urez ”La Mulți Aaani” tuturor copiilor cu ocazia zilei lor ( 1 Iunie) și de asemenea în amintirea copilăriei mele… !

Vă doresc o lună Iunie 2021 benefică, plină de inspirație și superbă … !