”Alma mater”, ”Caruselul informațiilor – încotro?”, muze creatoare, ”flori în delir” … !


Un final de Aprilie 2022 destul de plăcut și de candid, doar cu dimineți ceva mai răcoroase, și un început de Mai 2022 aflat după cum ne-am obișnuit sub auspiciile sărbătoririi muncii, ne-am dori sub toate aspectele și formele ei, și a primăverii intrate în toate drepturile. Pomii fructiferi au înflorit cu toții trimițându-ne pe toți către visare și beatitudine. Căpșunile și zmeura se arată și ele sensibile și promițătoare. Pe la oraș m-au impresionat cireșii japonezi din zona centrală care au înflorit spectaculos și atât de impresionant. Prin grădină am găsit câte ceva de făcut în fiecare zi chiar dacă nu pot să spun că am muncit propriu-zis. Până acum ploile au căzut la timp și liniștit, fiind atât de benefice tuturor plantelor și cerealelor. Am putea spune că natura și Dumnezeu au fost darnice cu noi din acest punct de vedere. Vegetalul și fauna vibrează transmițând mesajul unei noi regenerări și revitalizări la scară planetară.

Sărbătorile Pascale au trecut și ele reamintindu-ne simbolurile și tainele învățăturii creștine, salvând de la durere credincioșii care au primit în cele din urmă vestea cea bună și au putut spune tradiționalul:”Hristos a Înviat”. Credința contemporanilor este tot mai scăzută, aș observa eu, mulți având doar o credință nedefinită, devenind agnostici, deși e posibil să nu cunoască acest termen. Învățăturile religioase, zic eu, că e folositor să fie cunoscute de către oricine, dar în același timp nu trebuie neglijate cunoștințele tehnologice și cele despre univers, deoarece și inteligența ( tehnică sau abstractă) de acest tip tot de la divinitate e lăsată. Iar cei care nu cred în nimic în locul existențialismului ar trebui să exerseze respectul față de semeni, bunele maniere și intenții. Nu este de preferat o societate/civilizație teocratică, dar nici una atee și insensibilă. Din aceste considerente apreciez această perioadă neo-elenistică, zic eu, fără precedent în istorie pentru libertatea de exprimare religioasă și de opinie în lumea occidentală.

Activitatea multor personalități europene și nord-atlantice s-a intensificat în aceste momente atât de dramatice la nivel mondial. Impresia proprie este însă că totuși nu se face suficient. ”Inter arma silent musae” spunea Cicero, dar sperăm cu toții ca muzele, științele și artele să înflorească în continuare și o soluție să se găsească la acest conflict din vecinătatea noastră. Reverberațiile acestuia se regăsesc în litigii istorice peste tot pe mapamond și este în interesul tuturor persoanelor rezonabile să sădească pacea și bunele relații internaționale bazate pe respect și reciprocitate. În același timp, conducerea Rusiei pare a spune: ”dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau”…

Dinamismul, varietatea și complexitatea lumii noastre, chiar dacă incumbă specificul fiecărei regiuni în parte, nu trebuie să se lase descumpănite de problemele economice globale și de mediu. Cred că un efort colectiv ar putea îndrepta greutățile actuale planetare și ar putea relansa umanitatea pe coordonate ecologice, eficiente și creative, dar pentru a începe trebuie să recunoaștem că greșim. Încă motorul economiei globale, acea ”alma mater” a tuturor, este combustibilul fosil, realitate dezamăgitoare…

O invitație neașteptată m-a convins să particip la un eveniment al bibliotecii județene desfășurat în săptămâna bibliotecilor. ”Caruselul informațiilor – încotro?” a propus o masă rotundă la care printre participanții media din județ, psihologi, profesori invitați, au putut participa și studenți sau oameni simpli interesați de subiectele cetății. Personal am imaginat în urmă cu câțiva ani necesitatea unor evenimente de acest gen, constatând că prelegerile unilaterale de la unele evenimente sunt cam depășite. Dialogul este atât de necesar și de util atunci când atât personalitățile participante, cât și moderatorii sau participanții obișnuiți sunt capabili să-și prezinte propriile opinii, au propriile convingeri și valori universale pe care doresc să le apere. Subiectele abordate au fost de actualitate și intervențiile fiecăruia au fost relevante. De apreciat este interactivitatea acestui gen de eveniment deosebit de importantă și adorabilă dacă discuțiile nu se suprapun sau nu degenerează.

Am sperat ca acest deceniu să fie unul revoluționar, epocal pentru întreaga omenire. Cred că mai există premise pentru așa ceva, dar optimismul și euforia mea inițiale sunt mai moderate acum. Scenariile științifico-fantastice privind viitorul umanității ne place să credem că au fost doar amânate pentru o scurtă vreme. Până atunci e loc de suficientă suferință, umilință și incertitudine peste tot pe planeta albastră… Asaltați de veștile pesimiste și negative încercăm să ne dezmeticim și să fim cât mai economi cu putință. Situația financiară personală nu este de invidiat, dar nu abandonez și mai păstrez speranțe de revigorare pentru acest an. Este evident însă că voi plana sub însemnele austerității.

Câteva ieșiri în aer liber la marginea localității natale și cam tot atâtea pe la oraș m-au fortificat și m-au menținut în formă. Îmi doresc să fiu mai activ în online și să progresez cu câteva volume care sunt începute și se află în așteptare. Sentimentul personal este însă că am pierdut deosebit de mult timp din motive care nu au depins de mine. România e țara tuturor românilor, nu?

Aș dori să închei cu un triolet/haiku personal:

haiku:

flori în delir

pe pajiști zburdă mieii;

e luna lui mai…

triolet – amintiri

sunt stalagmite spiralate

nostalgicele amintiri;

albume vii sedimentate

sunt stalagmite spiralate…

ai veșniciei picurate

lacrimi aprinse-n unduiri,

sunt stalagmite spiralate

nostalgicele amintiri…

Vă doresc o lună Mai 2022 cât mai senină, benefică și inspiratoare … !